Portabil sau purtabil – diferenta dintre cele doua

Care este diferenta intre purtabil sau portabil?

Pot sa zic despre un breloc ca este purtabil sau portabil? Pai sa vedem ce inseamna purtabil si portabil:

PURTÁBIL, -Ă, purtabili, -e, adj. (Fam.; despre obiecte de îmbrăcăminte) Care este comod de purtat, care nu se murdărește și nu se uzează ușor; purtăreț. – Din fr. portable

si

PORTÁBIL, -Ă, portabili, -e, adj. Care poate fi transportat cu ușurință, care poate fi purtat cu sine; portativ2. – Din fr. portable

Asadar obiectele vestimentare (inclusiv accesoriile) sunt obiecte purtabile.

Elice sau alice – cu ce trage o pusca si cu ce zboara avionul?

Elice sau alice? Cu ce trage o pusca si cu ce zboara avionul?

Zilele trecute am auzit într-o locație publică pe cineva povestind despre un eveniment la vânătoare cum că arma din posesie nu a mai tras cum trebuie elicea.  Poate că omul uită multe în viața dar ce am reținut până acum este că avionul are elice și arma de vânătoare are alice adică o multitudine de bile sferice mici din plumb sau alt material…

In DEX am găsit dupa cum urmeaza:

Pentru armă:

ALÍCĂ, alice, s. f. 1. (Mai ales la pl.) Fiecare dintre proiectilele sferice de plumb cu care sunt încărcate unele cartușe de vânătoare. 2. Fiecare dintre granulele de oțel sau de fontă folosite pentru curățarea prin împroșcare a suprafeței pieselor sau în foraj. 3. Bucățele de piatră sau de cărămidă care se pun în tencuială pentru a întări sau pentru a astupa un gol. [Var.: alíc s. n., alíce, (reg.) halíce s. f.] – Din ngr. haliki„pietricică”.

Pentru avion:

ELÍCE, elice, s. f. 1. Organ de mașină (având forma unor aripi sau a unor lopeți fixate pe un ax rotativ) care servește la punerea în mișcare a unui avion, a unei nave etc. 2. Linie curbă care taie sub un unghi constant generatoarele unui cilindru sau ale unui con. – Din fr. hélice, lat.helix, -icis.

Cele două cuvinte sunt asemanatoare ca forma dar diferite ca sens adica paronime.

Agramat, anagramat si diferenta dintre ele

Care este difereața dintre agramat și anagramat?

Dacă ai vrut sa-l faci pe domnul primar „Marean” anagramat pentru că face greșeli majore de limbă (scriere si vorbire) atunci este foarte probabil ca tu sa fi exemplul perfect care ilustrează proverbul acela „paiul din ochiul celuilalt și bârna din ochiul tau…”

Anagramat este cel care face cuvinte încrucișate.

ANAGRAMÁ, anagramez, vb. I. Tranz. A schimba ordinea literelor unui cuvânt pentru a obține alt cuvânt; a transcrie sub formă de anagramă; a anagramatiza. — Din anagramă. 

Agramat este persoana care face greseli majore de scriere și vorbire

AGRAMÁT, -Ă, agramați, -te, adj.s. m. și f. 1. Adj.s. m. și f. (Persoană) care face greșeli elementare de limbă; p. ext. ignorant, incult. 2. Adj. Care conține greșeli elementare de gramatică și de ortografie. — Din lat. agrammatos. 

Deci, să nu exagerăm

Deci, să nu exagerăm în folosirea cuvântului „deci”

„Deci” era anul de grație 2001 când l-am cunoscut pe domnul A. (nu dau nume, să nu iasă vorbe), profesorul meu de Fizică. Interesant om, n-am ce zice, și un excelent pedagog, dar avea un defect: folosea cuvântul „deci” la fiecare a doua sau a treia propoziție.

deci¹ conj. (exprimă un raport conclusiv) prin urmare, așa dar, în consecință: el a hotărât deci primejdie luminatului duce. SAD. [De² + aici].

– conform „Dicționarului universal ilustrat al limbii române”, vol.3 (clopoțel – doinitor)

„Deci”, a fost amuzant o perioadă, mai ales când pe ultimele pagini ale caietului de fizică mâzgăleam câte un x pentru fiecare „deci” folosit, iar la sfârșitul orei făceam calculul, dar după un timp a devenit agasant și obositor, mai ales când paginile cu x-uri au început să depășească paginile cu notițe luate la clasă.

De atunci am întâlnit multe persoane cu acest tic verbal – chiar și eu, trebuie să recunosc, l-am folosit o perioadă exagerat de des – dar la nivelul domnului A. nu s-a ridicat nimeni.

„Deci”, morala poveștii, haideți să nu exagerăm cu „deci”…

„Fortuit” vs. „Forțat”

„Fortuit” vs. „Forțat”

 Zilele trecute, petrecând câteva ore într-o bodegă (local, mic, unde se consumă gustări și băuturi alcoolice – conform „Dicționarului universal ilustrat al limbii române”, vol. 2) de la marginea Bucureștiului,  am asistat, fără să vreau – cum se știe, după câteva pahare volumul conversațiilor tinde să crească – la o discuție în cadrul căreia un ins îi explica, cu un patos pe care numai aburii alcoolului îl conferă, altuia cum cuvintele „fortuit” și „forțat” sunt în esență sinonime.

O greșeală des, mult prea des, întâlnită și nu doar după câteva beri. Dar să nu criticăm când putem explica:

fortuit, -ți, fortuită, -e a. (livr.) venit pe neașteptate; neprevăzut, întâmplător: această solidaritate de aspecte nu e fortuită. BL. [Din fr. fortuit, lat. fortuitus].

– conform „Dicționarului universal ilustrat al limbii române”, vol.4 (doiniță – gofrare)

în timp ce…

forțat, -ți, forțată, -e a. 1. făcut sau impus prin forță: majoritatea deținuților n-au fost totuși eliberați, ci transferați pe alte șantiere de muncă forțată. GHEȚIE; aterizarea forțată, aterizare impusă de împrejurări; 2. silit, nenatural, nefiresc: să nu facă deduceri pripite și forțate. EM.; râs forțat; 3. realizat printr-o acțiune violentă, printr-un efort: trecerea forțată prin mlaștină; marș forțat, v. marș; 4. deschis cu forța: ușă forțată. [V. forța].

– conform „Dicționarului universal ilustrat al limbii române”, vol.4 (doiniță – gofrare)